Iluminismul

Iluminismul

1. APARIȚIA

A apărut în secolul 17 în Anglia constituindu-se într-o mișcare de idei care se opunea ideologiei de tip feudal. Evenimentul care marchează începutul acestui curent este revoluția burgheză din Anglia(1688). „Actul de naștere” al iluminsmului poate fi considerat votarea de către parlamentul englez a “ Declarației Drepturilor Omului”.

Pe plan social, iluminismului îi corespunde cristalizarea burgheziei, clasă care găsește în ideile iluminste o exprimare a propriei filozofii.

2. IDEILE ILUMINSMULUI

a)RAȚIUNEA este considerată ca un dat specific omului.

b)Definind astfel omul iluminismul proclama EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai este unsul lui Dumnezeu ci doar primul slujitor al statului preocupat de siguranța supușilor săi.

Negându-se ierarhia socială feudala, societatea va trebui structurată pe baza unui contract social între om și semenii săi.

c)MONARHUL ILUMINAT reprezintă idealul politic al epocii care înlocuia perimatul monarh absolutist. Trebuia să fie un filozof înzestrat cu o capacitate de a înțelege mecanismele societății și de a mediatiza și armoniaza relațiile dintre clasele sociale.

d)Orașul imaginat de iluminist ca sediu pentru “CETAȚEANUL UNIVERSAL” este “CETATEA UNIVERSALĂ-COSMOPOLISUL”, loc în care razboiele ar dispărea iar prejudecățile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. Cercetătorii au plasat apariția unui astfel de oraș în 2440.

e)Idealul uman al acestei epoci este FILOZOFUL – figura care înlocuia cavalerul și sfântul Evului Mediu.

f) Reprezentanții iluminsmului au militat pentru REVPLUȚIONAREA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL și introducerea învățământului în limbile naționale.

3. MANIFESTĂRI ILUMINISTE ÎN LITERATURA EUROPEANĂ

ANGLIA -Robinson Crusoe-Daniel Defoe

-Gulliver’s travels-Johantan Swift

FRANTA -Scisori persane-Montesquieu

-Operele lui Voltaire

-Romanele Și eseurile lui Diderot

GERMANIA-Laocoon si Nathan înțeleptul -Lessing

ITALIA -Bădăranii și Hangița -Carlo Goldoni

ROMÂNIA -Țiganiada-Ion Budai Deleanu

Un rol deosebit de important în lupta pentru drepturile naționale și sociale ale românilor din Transilvania indiferent de credința lor (catolică sau ortodoxă) l-a avut Inochendie Micu Kelin, episcop al Bisericii Unite cu Roma, cu sediul la Blaj. El va deschide aici două scoli în limba româna în care se vor forma intelectuali de talie înaltă, atingând culmea prin coriferii acestei scoli: Samule Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu. Aceștia au studiat la Roma și la Viena, au cautat izvoarele originii poporului român și limbii române, scriind cu acest prilej lucrări de o importanță covârșitoare “Istoria și lucrurile și întâmplarile românilor” (Samuel Micu); “Hronica românilor și a mai multor neamuri” (26 volume manuscris, de Gheorghe Șincai); “Istoria pentru începuturile românilor în Dachia” (Petru Maior). Pe lânga aceste domenii, istoric și filologic acești reprezentanți au scris și cărți cu caracter didactic, manuale școlare, cărți științifice (despre agricultură, superstiții, etc). Au înființat peste 300 școli românești (Transilvania) în care s-au format o masă largă de intelectuali care vor fi cunoscuți prin sintagma “Școala Ardeleană” (Samuel Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, Vasile Aaron, Ion Barac, Augus Trebonium Laurean, Radu Tempeia, Gheorghe Lazăr, Ion Maiorescu, Simion Bărnuțiu, Aron Pumnul, Andrei Mureșan, Familia Bogdăneștilor, etc.)

Pe plan literar, cel mai de seamă reprezetant este Ion Budai-Deleanu, autorul poemului “eroi-comico-satiric”, “Țiganiada”, lucrare iluministă în adevăratul sens al cuvântului.